Aberatile unui copil nebun

Hmmm...0.o.....
Cand o sa scrii si un fan fic cu asa ceva?
)
Adica cu surioara ta?)

cand o sa am timp...
well, am mai scris ceva.. cu dedicatie pt o buna prietena, Finetty:

"Un urlet stins de spaima,
Un scancet apasat de drama,
In intunericul covarsitor,
In sentimentul complesitor
De disperare sufocanta
De frica complet aberanta,
Trezita doar de-un vis,
Dintr-un gand nicioada zis"

asa
bravo
evoluam
facem poezii la comanada
pe banda rulanta:))

eh... cine doreste dedicatie sa zica.. =))

)
asa
eu vreau un intreg fan fic:))

Pretentii =))
sa vezi un fic cu numele "SYS"
cred ca te boldesti ca la..... o.o

Inca cateva versuri:

"Ploua...
Ploua ca si cum lumea
Ca si cum noua s-ar face,
In linistea ce incet tace,
Ca apa ce curge lin asa,
Pierzandu-si incet stralucirea,
Cand moare o parte din ea,
De parca nu ar fi existat,
De parca nimic nu ar fi afectat...

Ploua...
Dorul inima i-o arde,
Ca un foc de petarde,
Dorul de soarele ce-l incalzea,
Dorul de linistea ce-l imbratisa...
De vorbele-i linistitoare,
De atingerea mangaietoare...
A disparut de parca nu ar fi fost,
Iar acum totul e din nou anost,
Sub norii cenusii,
Caci inapoi nu ai sa mai vii... "

Sa te uiti la semnatura mea...o sa vezi acolo ceva...

uuu...
ce penal ma simt sa-mi vad verzurile la semnatura cuiva... o.o
mai ales a lui sys...

well, am scris o povestire scurta despre un vampir (feminin), decide tu singura daca este despre tine sau nu.






cam asta e... ^^

Mi-a placut...
Doar ca ma reprezinta mai putin la p[artea cu formele...si la pasiunea aia msituitoare..
In rest este ok...
Thx bro'^^

btw..nu este deloc ciudat ca iti vezi versurile la semnatura mea...
Sunt reusite^^

god.. thankies sys. ^^
well, acum pun o povestire mai.. o.o .. habarnuam cum va fii, pt k again scriu pe loc... tipic.


"Mmmm..."
Narile mi se dilatara cand mirosul parfumului ei ajunse incetul cu incetul destul de puternic cat sa imi trezeasca simturile. Cum putea o fiinta atat de fragila sa imi provoace un asemenea sentiment? Nu reuseam sa imi dau seama...
Mi-am ridicat privirea, vazand stralucirea oarba a lantului subtire ce ii atarna de incheietura mainii. M-am apropiat, dorind sa il observ mai indeaproape, insa un sunet infundat mi-a intrerupt gandurile. Cand am privit in jos, chipul ei terifiat mi s-a infatisat in fata ochilor. Avea ochii larg deschisi, fixandu-ma cu o teama apropiata de groaza. Acei ochi candva exprimasera dragoste... Oare asta inseamna dragostea? Vorbe tandre, mangaieri copilaroase, ce evolueaza apoi la miscari pasionale si vorbe provocatoare?
Am reflectat la aceasta descoprire in timp ce imi scotam incet degetele din ea, provocandu-i un strigat sufocat de esarfa ce ii lega gura. Mi-am privit degetele lungi si subtiri, de pe care se scurgea incet un lichid neclar amestecat cu picaturi de sange. Le-am dus la gura lingandu-le incet, cu un aer meditativ.
Dragostea a reprezentat intodeauna un mister pentru mine, ceva imposibil de inteles sau dezbatut pana la capat.
Continuand sa ma gandec la sensul iubirii, mi-am apasat mai tare mana ce se odihnea pe sanul ei stang, strangandu-i sfarcul intre degete si tragand usor de el. Ii simteam corpul cum treura necontrolat... O reactie atat de banala, incat imi provoca o plictiseala tipia observatorului unei actiuni monotone. De ce reactionau mereu la fel? Tipete, plansete, rugaminti, tremur si in cele din urma un oftat lung... Mereu aceeasi poveste.
Am oftat cu o oarecare oboseala, atragand privirile stralucitoare ale fetei ce statea legata in fata mea. Mi se parea atat de banal... Lacrimile fierbinti ii curgeau necontenit, iar gustul lor sarat ma atragea... Insa deja devenise mult prea monoton, il simtisem de prea multe ori...
Am privit urmele adanci de muscaturi de pe gatul ei, apropiindu-ma si lingandu-i lent sangele ce continua sa curga incetisor, lasand sare pana pe abdomenul ei alb. Mi-am coborat capul lingandu-i apasat pielea pe drumul fiecarei dare, scancetele ei gadilandu-mi auzul.
Un zambet amuzat imi inflori pe fata, departandu-i mai tare picioarele ce tremurau necontenit. Mi-am strecurat destul de lipsit de delicatete doua degete in interiorul ei, simtind umezeala pe mana, mushii tresarindu-i la fiecare miscare.
Era oarecum amuzant... Imi amintea de o marioneta, care reactiona exact cum ii era dictat... Totusi, faptul ca nu eu eram papusarul imi provoca un stres neplacut, aproape innebunitor.
M-am uitat in jos la propriul corp complet acoperit, privindu-mi mebrul erectat prin materialul subtire al pantalonilor. Ar fi fost atat de banal sa terminam atat de repede...
Totul se termina prea repede, niciodata nu e timp sa savurezi sau macar sa intelegi ce se intampla in jurul tau.
Un oftat lung mi-a scapat de pe buze, in mod ironic. Teama fetei era intr-o potrivire ironica cu melancolia mea plictisita, aproape indiferenta. I-am gustat inca o data buzele umede, ea insa si le stranse intr-un gest reflex de aparare... O ultima incercare de a se apara.
Am ras infundat. Cat de naiva putea sa fie... Cat de slaba!
I-am desfcaut maxilarul sarutand-o aproape devorator, adancindu-mi limba in gura ei uscata de teama, amuzat de tremurul limbii ei, in timp ce se straduia sa stea nemiscata.
Cand i-am vazut teama in privire, am pufnit dispretuitor. Oare nu putea sa renunte la acea teama gretoasa?
Mi-am defscaut incet pantalonii, asezandu-mi picioarele peste ale ei, retragandu-mi degetele pline de lighid lipicios. Cu un oarecare regret, un sentiment de dor fata de ceea ce inca nu disparuse, am patruns-o apasat, dezlegandu-i gura cat sa ii aud strigatul prelung...
Cand am simtit acea usurare in mebru, semn ca totul se terminase, i-am deslegat mainile, uitandu-ma la bratara ei. Era cea pe care i-o daruisem nu cu mult timp in urma... Inca o mai purta. Cat de ironica poate fi viata!
Am privit-o cum se lasa pe podea, tremurand, cu bazinul saltandu-i cintrolabil, nereusind sa imi dau seama care din noi avea acum mai mult diispret si repulsie pentru celalalt.


oo da.. nu e prea ok insa ma rog...

Ok, acum urmeaza parerea mea de "expert"
Pot spune doar ca ai descris aproape perfect un viol.

Dragut, nu e deloc rau, e o lucrare semicomplexa:)) inca nu imi induce toata trairea, imi da doar idea unei indiferente ce priveste frica nimi cmai mult, insa succes

wel, tnx amandurora de comentarii ^^
ewh.. data viitoare o sa incerc sa intru mai bine in pielea personajului... .__. ...

Sys....nimeni nu a spus sa violezi oameni doar ca sa fii in pielea personajului...
[ la cat de bine semeni cu bro-ul tau...nu m-ar mira daca te-ai gandi la asta:))]

Mi-au placut mult mai mult povestioarele, stii sa descrii foarte bine detaliile. Poeziile par, intr-adevar, incropite in graba si puteai sa lucrezi ceva mai atent la ele, dar nici ele nu sunt rele. Povestioarele, pe de alta parte, sunt foarte bune. Bravo!